Victoria Comnea

Amarad Victoria Comnea

AMARAD. A Novel

This book is in Romanian. It is a novel set in old-time Dacia. It explains why Romanians should treasure their ancestors and their deepest cultural and spiritual roots.

În eseul s?u Str?vechiul leag?n al sufletelor tari, publicat Via?a medical? din martie 2016, criticul literar Geo Vasile arat?

"Indiferent ce vor spune istoricii, c?rturarii, scepticii sau exalta?ii în privin?a figurii lui Decebal, protagonistul romanului Amarad, semnat de Victoria Comnea (Editura eLiteratura, Bucure?ti, 2015), scriitoarea ?i-a luat toate m?surile defensive. De veridicitatea cadrului istoric de-acum mai bine de 1.900 de ani ne asigur? laborioasa sa documentare: c?r?i de specialitate, CD-ul traseelor în mun?ii dacilor, fotografii de la Sarmizegetusa, fondul de carte ?i periodice ale Institutului de Istorie "Nicolae Iorga" etc. În privin?a strategiilor epice ?i stilistice ale fic?iunii îl avem desemnat pe scribul Amarad, un alter ego al autoarei, care însufle?e?te relatarea cu abordarea sa narativ?. [...]
Romanul Victoriei Comnea este o vraj? în form? continuat? pentru cititor, în ciuda tragediei implicite a regelui Decebal ?i a familiei sale, dar ?i a unei civiliza?ii str?vechi din care ?i-au tras originea, credin?a ?i limba genera?iile succesive ce au continuat s? populeze de-a lungul veacurilor teritoriile române?ti, foste ?i actuale.[...]
Prin?ul Diurpaneus, primul n?scut al regelui Duras, devenit regele Decebal, este personajul central al romanului, iar Victoria Comnea reu?e?te s? îl impun? cititorului drept reper absolut, dup? Burebista, al augustei noastre dinastii regale [...] Dar nu mai pu?in ata?ant? este figura tân?rului scrib Amarad, cel ?colit la Callatis, zis ?i "ora? al scriitorilor," ?i trimis de tutorele ?i profesorul lui în capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia unde ajunge în fruntea Cancelariei regale.
Romanul este de fapt rodul cronicii redactate de Amarad. [...]
Romanul, situat între istorie, document ?i romanescul fantasy (recursul la magic, la suprafiresc, la c?l?toria oniric? a sufletului, la ie?irea din timp ?i spa?iu ?i acel cupio dissolvi eminescian al scribului Amarad), este compatibil cu cele ale lui Jean d'Ormesson, Amin Maalouf sau J. R. R. Tolkien, excelând prin scriitura ceremonioas?, înv?luitoare, de o simplitate regal?, o adev?rat? cucerire a deplinei maturit??i în st?pânirea artei epice. De?i se presimte epilogul tragic al regelui Decebal ?i al celor apropia?i (regina, sora iubit? Sarmis, doi dintre b?ie?i sau fiica Dochia, cea care se va sinucide împreun? cu femeile lupt?toare dace, împresurate fiind de legiunea roman?), lectura induce o stare de armonie. Auzim parc? accentele expierii dintr-un oratoriu de Händel sau dintr-o tragedie antic? pus? în scen? acum, dup? 1.800 de ani, în amfiteatrul de la Siracuza, de pild?, vocea din off relevat? în roman cu aldine, împlinind rolul corului. Aparenta evadare a romancierei Victoria Comnea spre arche, spre origini este de fapt o manifestare a unei intense vitalit??i, a acelei scântei divine ce se arat? pe chip, loc al întâlnirii omului cu divinitatea, vestitor al dez-m?rginirii ?i etosului. A regândi arhaicul înseamn? a fi cu adev?rat contemporani, c?ci originea este atemporal? ?i continu? s? pulseze în prezent."